Cefalea poate fi cauzata de excitarea oricarei structuri cerebrale sau cervicale (a capului si gitului). Doar structurile osoase a craniului si parenchima creierului sint slab aproviz-te de fibre nervoase, raspunzatoare de sensibilitatea la durere. Cea mai forte C. este legata de patologia arterelor, nervilor cranieni si a durei mater. Sensibilitatea a structurilor i/ cerebr-le la dureri (in descrestere):
    1. Artere
    2. Nervi cranieni: V, IX, X, XI, XII.
    3. Dura mater si sinusurile ei Lipsite de receptie dureroasa sint structurile:
    1. Oasele craniului
    2. Encefalul
    3. Ependima si plexurile vasculare a ventriculilor cerebrali Tipuri PG -ce de Cefalee: 1. Vasculara 2. Tensiune musculara 3. Licvorodinamica 4. Nevralgica 5. Psihogena Tipul vascular de Cefalee Este legat de diferite variante de distonie craniocerebrala art-venoasa. De obicei, asa tip de distonie regionala nu coreleaza cu indicii de baza a hemodinamicii sistematice. Varianta arteriodilatatore (arteriohipotonica) a tipului vascular de C. > implica diminuarea tonusului arterelor craniocerebrale, ce duce la distensia lor excesiva de volumul sangvin pulsatil. In asa fel, asa zisa C. pulsativa nu este simptom a durerii vasculare in general, ci doar a variantei sale arteriodilatoare. Distensia vasculara excesiva a peretelui arterial hipotonic poate avea loc si in conditiile unei PA sistemice normale, dar mai des la ^ acesteia. Daca distensiei pulsatiile excesive este supusa artera t-lor moi a capului (ex: a. temporalis ext.), atunci compresia digitala a trunchiului ei in reg. temporomandibulara (anterior de tragus), reduce durerea. In unele cazuri, pierderea autoreglarii vasculare se raspindeste si pe anastomozele arterio-vasculare, care se dilata neadecvat si atunci singele arterial, evitind patul capilar, trece in vene. Tensiunea vasculara necaracteristica venelor adauga la durere arteriala pulsatila si componenta venoasa, necaracteristica pentru durerea venoasa pr-zisa. Gradul extrem de hipotonie arteriala este dilatarea arteriala paretica (perderea autoreglarii arterelor) , acompaniata de dereglarea permiabilitatii vasculare cu imbibitia pl-ca a acestuia (peretelui vascular) si edem perivascular (cazul migrenei). In asa conditii amplitudenea pulsatiilor scade si cefalea poate pierde caracterul sau pulsatil. El este inlocuit de o cefalee cu caracter surd, distensiv. La geneza acestei dureri participa substantile algogene vasoneuroactive, care la dereglarea permiabilitatii patrund impreuna cu plasma in peretele vascular si tesutul perivascular. Varianta Arteriospastica a tipului vascular de cefalee apare la "spasmarea" arterelor craniocerebrale. Din punct de vedere practic, "spasmarea arteriala" reprezinta un asa grad de crestere a tonusului arterial, care implica o ischemie discirculatorie si hipoxica, care in asa caz are un caracter surd si se percepe ca o senzatie de compresie, se asociaza cu greata, vertij, dereglari vizuale (fosfene, scotom) - ca in cazul Aurei. Varianta Venoasa a tipului vascular de cefalee nu este caracteristica Migrenei. CEFALEEA I. Vasculara A. Primara (angiodistonica, functionala, fara leziuni organice) 1. Migrena: * farp aura (comuna) * cu aura (asociata): * Oftalmica (clasica) * Hemiplegica * Afazica * Cerebeloasa * Vestibulara * Bazilara (sincopala) * Abdominala * aura migrenoasa fara cefalee * oftalmoplegica * retinala * forme rare de migrena * M.de "week-end" * M.perimenstruala * M. bazilara * M. panica (vagetativa) * M. "tunet" (громоподобная) * M. faciala (m. des dreapta) * M. disociata *M. complicata: * Starea de rau migrenos (Cefalee cronica cotidiana(CCC)) * M. hemiplegica familiara * M. oftalmica * Ictus migrenos 2. Cefalee de tensiune:* epizodica: * Asociata cu contractarea muschilor pericranieni * Neasociata cu contractura mm. Pericranieni *cronica: * Asociata cu contractarea mm. pericr. * Neasoc. cu contr. mm. pericr. 3. Cefalea Cluster (Horton sndr.):* periodicitate instabila: * Epizodica * Cronica: >Fara remisii de la debut >Dezvoltata din cea epizodica. 4. Hemicrania paroxistica cronica 5. Algie vasculara a fetei (durere faciala atipica). 6. Cefalei fara leziuni organice: * C. Idiopatica pulsatila * C. De compresie * C. De frig (холодовая) * C. De efort fizic tip flasc * C. Orgazmica: - de excitare tip exploziv * C. Post-coitala tip postural A. Secundara (cu leziuni organice vasculare) 1. Boala ischemica cerebrovasculara acuta: * Atac ischemic Tranzitoriu (AIT) * Tromboembolie 2. Hematom intra-cerebral: * Epidural * Subdural * Intra-cerebral 3. Hemoragie subarahnoidiana 4. Malformatie vasculara integra: * Malformatie arteriovenoasa * Anevrizma sacciforma 5. Arteriite: * Gigantocelulare * Alte arteriite sistemice * Arteriita primara intra-craniana 6. Vasculite cerebrale 7. Encefalopatie venoasa 8. Sindrome carotidiene si vertebro-bazilare: >* La disectia AA-lor date
    * In carotidite idiopatice
    * Cefalei postendarteriectomice >* Tromboza venosa >* Hipertensie arteriala: * In cazul raspuns la actiune exogena * In feocromocitom * In HTA maligna * In preeclampsie si eclampsie 9. Cefalei cauzate de alte leziuni vasculare. II. Licvorodinamica: 1. Tip hipertensiv: * HIC benigna * Hidrocefalie cu HIC 2. Tip hipotensiv: * Cefalei post-punctionale * Cefalei in cazul fistulelor licvoriene 3. Tip distensiv III. Musculara (de tensiune musculara): * Patologie extracraniana: > Patologia oaselor craniene > Patologia coloanei vertebrale > Patologia structurilor gitului: a. Potiunea cervicala a coloanei vertebrale b. Tendinita retrofaringiana > Patologie oculara: a. ............